STAFILORAFÍE s.f. Sutură a vălului palatului. [Gen. -iei. / < fr. staphylorraphie, cf. gr. staphyle – luetă, raphe – sutură]. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

CANTOTOMÍE s. f. incizie a comisurii externe a pleoapelor. (< fr. canthotomie) Vezi definitia »

scutăríe, scutăríi, s.f. (reg.) locuința baciului unei stâne, a scutarului. Vezi definitia »

HEPATOMEGALÍE s. f. creștere a volumului ficatului, în diverse boli infecțioase, toxice etc. (< fr. hépatomégalie) Vezi definitia »