ENDOPLÁSMĂ s.f. Masa centrală a citoplasmei. [< fr. endoplasme, cf. gr. endon – înăuntru, plasma – formație]. Vezi definitia »

ALGÉBRĂ s. f. 1. Teorie a operațiilor privind numerele reale (pozitive ori negative) sau complexe și rezolvarea ecuațiilor prin substituirea prin litere a valorilor numerice și a formulei generale de calcul numeric particular. ♦ Manual școlar care se ocupă cu studierea acestor operații. 2. (În sintagma) Algebra logicii = parte a logicii matematice care cuprinde calculul propozițiilor, claselor și relațiilor. – Din fr. algèbre, lat. algebra. Vezi definitia »

ASTRINGÉNȚĂ s.f. Calitatea unor substanțe de a fi astringente. [< fr. astringence]. Vezi definitia »

CILÓZĂ s. f. tremur convulsiv cronic al pleoapei superioare. (< fr. cillose) Vezi definitia »

PTOMAÍNĂ, ptomaine, s.f. Substanță rezultată din putrefacția proteinelor animale. Vezi definitia »