VOCÁLIC, -Ă adj. Referitor la vocale, al vocalelor. [Cf. it. vocalico, fr. vocalique]. Vezi definitia »

GLICÓNIC, -Ă adj. (Despre versuri) Compus dintr-un dactil, un troheu și o silabă oarecare. [< fr. glyconique, cf. Glykon – poet comic grec]. Vezi definitia »

peltíc (peltícă), adj. – Sîsîit, cepeleag. – Mr., megl. peltec. Tc. peltek (Șeineanu, II, 288; Lokotsch 1646; Ronzevalle 60), cf. ngr. πελτέϰης, bg. peltek. – Der. pelticie, s. f. (defectul omului peltic); peltici, vb. (a vorbi peltic); pelticărie, s. f. (vorbire peltică). Vezi definitia »

EPIGLÓTIC, -Ă adj. Al epiglotei. [< fr. épiglottique]. Vezi definitia »

urmărétic, urmărétică, adj. (înv. și reg.; despre oi) care merge în urmă. Vezi definitia »