ECHILIBRATÓR, echilibratóri, s.m. Muncitor în echilibrarea rotoarelor, statoarelor, mașinilor electrice, care aduce la aceeași turație, respectiv frecvență, toate părțile componente ale unui dispozitiv supus rotației. (echilibra + suf. -tor) Vezi definitia »

neprihănitór, neprihănitoáre, adj. (înv.) neprihănit. Vezi definitia »

ANTRENÓR, -OÁRE, antrenori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană calificată care se ocupă cu antrenarea sportivilor. 2. S. n. Utilaj folosit pentru a antrena un organ de mașină sau o mașină. – Din fr. entraineur. Vezi definitia »

DIRECTOR, directoare, s.m. 1. Care indică o linie de condută care îndrumează o activitate. 2. Care dirijează ceva, care indică directia. 3. persoană care conduce o instituție, o întreprindere etc. Vezi definitia »

EXCRETÓR, -OÁRE adj. Aparat excretor = aparat prin care se face excreția. [< fr. excréteur]. Vezi definitia »