Definita cuvantului tonus
TÓNUS s. n. 1. stare de funcționare a mușchilor sau a nervilor de repaus, în măsură a se modifica la intervenția diverșilor excitanți. 2. (fig.) energie, vigoare. (< fr. tonus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tonus
PANDÁNUS s. m. plantă ornamentală asemănătoare cu palmierul. ◊ fibră din care se fabrică saci, rogojini etc. (< fr. pandanus) Vezi definitia »
CLÁVUS, clavusuri, s. n. (Med.) Bătătură. – Din fr., lat. clavus. Vezi definitia »
adv.(opus amonte)mai aproape de varsare,in legatura cu situatia unui punct de pe cursul unei ape Vezi definitia »
BRENNUS, conducător celt legendar, i-ar fi învins pe romani la Allia și ar fi ocupat Roma (387 î. Hr.), cu excepția Capitoliului, salvat, potrivit legendei, de gîștele sacre. Vezi definitia »
ALTOCÚMULUS s.n. Formație de nori a cărei altitudine nu depășește 6000 m, având aspect de pături de culoare cenușie, compuse din mici picături de apă. [< fr. altocumulus]. Vezi definitia »