OROGRAFÍE s.f. Parte a geografiei fizice care studiază formele de relief ale uscatului; hipsografie. [Gen. -iei. / < fr. orographie, cf. gr. oros – munte, graphein – a descrie]. Vezi definitia »

abitáție s. f. drept de folosință a unei case, proprietate a altcuiva. (< fr. habitation, lat. habitatio) Vezi definitia »

abcedografíe s.f. radiografie a unui abces după puncție, evacuare sau injecție cu aer. (< fr. abcédographie) Vezi definitia »

HIDRIATRÍE s.f. (Med.) Tratament bazat pe utilizarea apelor. [Pron. -dri-a-, gen -iei. / < fr. hydriatrie, cf. gr. hydor – apă, iatreia – vindecare]. Vezi definitia »

șolomắnie, șolomắnii, s.f. (reg.) glumă. Vezi definitia »