APOFATÍSM (‹ fr.) s. n. Modalitate teologică de abordare a transcendenței divine constînd în a spune ceea ce nu este Dumnezeu și nu ceea ce este, Dumnezeu rămînînd necunoscut în ființa lui. Vezi definitia »

SINTETÍSM s. n. faptul, însușirea de a fi sintetic. (< fr. synthétisme) Vezi definitia »

METODÍSM s. n. Doctrină religioasă protestantă care preconizează practicarea „metodică” a pietății. – Din fr. méthodisme. Vezi definitia »

SOLIPSÍSM s. n. concepție filozofică idealist-subiectivă potrivit căreia există numai omul și conștiința lui, iar restul lumii, inclusiv ceilalți oameni, nu ar exista decât în această conștiință. (< fr. solipsisme) Vezi definitia »

PREDETERMINÍSM s. n. Concepție filozofică care consideră că actele de voință ale omului și desfășurarea evenimentelor istorice ar fi determinate dinainte de către divinitate. – Din fr. prédéterminisme. Vezi definitia »