Definita cuvantului tranziție
TRANZÍȚIE s. f. trecere de la o formă, de la o stare etc. la alta. ♦ de ~ = tranzitoriu; provizoriu. ◊ trecere (bruscă) a unui sistem fizic dintr-o stare în alta; transformare. ◊ schimbare treptată a unei roci în alta. (< fr. transition, lat. transitio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tranziție
PALEOGRAFÍE s.f. Știință care se ocupă cu descifrarea și cu studiul scrisului vechi din manuscrise, de pe hărți etc. [Gen. -iei, graphein – a scrie]. Vezi definitia »
PSEUDOMNEZÍE s.f. Memorie falsă, constând în imposibilitatea de a recunoaște împrejurările în care s-au format anumite idei și impresii venite din subconștient în lumina conștiinței, acestea fiind socotite ca noi. [< fr. pseudomnésie]. Vezi definitia »
ANGIORAGÍE s.f. (Med.) Hemoragie la nivelul capilarelor. [Pron. -gi-o-, gen. -iei. / < fr. angiorrhagie]. Vezi definitia »
EPISTEMOLOGÍE s. f. parte a gnoseologiei care studiază procesul cunoașterii din cadrul diferitelor științe; teorie a cunoașterii științifice. (< fr. épistémologie) Vezi definitia »
PUSTULÁȚIE s. f. (med.) acoperire cu pustule. (< fr. pustulation) Vezi definitia »