CÍNGULUM s. n. 1. formațiune anatomică în formă de cordon. ◊ fascicul de fibre situat pe fața internă a emisferelor cerebrale, cu rol important în geneza emoțiilor. 2. proeminență pe fața ovală a incisivilor superiori. (< fr., lat. cingulum) Vezi definitia »

APULUM, așezare dacică pe Mureș, apoi oraș roman cu rang de municipiu și de colonie. Important centru economic, administrativ, politic și militar al Daciei romane. Reședință a legatului Daciei și Sediul Legiunii XIII Gemina. Azi Alba Iulia. Vezi definitia »

CÉCUM s.n. v. cec². Vezi definitia »

INTERSCÁPULUM s. n. parte a corpului între cei doi omoplați. (< fr., lat. interscapulum) Vezi definitia »

BLUM s.n. Lingou de oțel turnat și eboșat prin laminare. [Pl. -muri. / < engl. bloom]. Vezi definitia »