ORTODOXÍE s. f. 1. Confesiune creștină care a păstrat neschimbate dogmele, tradiția, cultul și organizarea bisericească fixate prin cele șapte sinoade ecumenice; p. ext. biserica ortodoxă; religia ortodoxă. 2. Conformitate, concordanță cu principiile tradiționale ale doctrinei bisericii creștine ortodoxe. – Din lat. orthodoxia, fr. orthodoxie. Vezi definitia »

CITEMÍE s. f. invadare a sângelui periferic de elemente ale proceselor tumorale. (< fr. cytémie) Vezi definitia »

BIBLIOTECONOMÍE s. f. ramură a bibliologiei care studiază organizarea și conducerea bibliotecilor. (< fr. bibliothéconomie) Vezi definitia »

AGROMETEOROLOGÍE s. f. știință care studiază rolul condițiilor meteorologice în dezvoltarea plantelor de cultură. (< fr. agrométéorologie) Vezi definitia »

EMIGRÁȚIE s.f. 1. Situație, stare a celui care a emigrat. 2. Timpul cât cineva emigrează. 3. Totalitatea persoanelor emigrate într-o anumită perioadă din aceeași țară. [Gen. -iei, var. emigrațiune s.f. / cf. fr. émigration, it. emigrazione]. Vezi definitia »