ABHAZ, -Ă (‹ rus.) s. m. și s. f., adj. 1. S. m. și f. (la m. pl.) Popor care s-a constituit pe teritoriul Abhaziei ♦ Persoană care aparține acestui popor sau este de origine din Abhazia. 2. Adj. Care aparține Abhaziei sau care se referă la abhazi (1). ♦ Limba vorbită de abhazi. Vezi definitia »

caz (cázuri), s. n. – Împrejurare, circumstanță, situație. It. caso. – Der. (din fr.) cazual, adj.; cazualitate, s. f.; cazuist, s. m.; cazuistic, adj. Vezi definitia »

NECÁZ, necazuri, s. n. 1. Stare a celui necăjit; supărare, mâhnire, tristețe, amărăciune; suferință. ◊ Expr. La necaz = în momente de supărare; într-un moment critic, în primejdie. 2. Ceea ce provoacă cuiva o suferință fizică sau morală; neajuns, neplăcere, impas; (la pl.) încercări, greutăți. 3. Pornire împotriva cuiva; mânie, furie, ciudă, pică. ◊ Loc. prep. În necazul (cuiva) = cu intenția de a supăra (pe cineva). ◊ A avea necaz (pe cineva) = a fi supărat (pe cineva), a purta (cuiva) pică. A-i fi (cuiva) necaz = a-i fi ciudă, a-i părea rău (de ceva). A-i face (cuiva) în necaz = a supăra (pe cineva) intenționat. De necaz = ca ripostă la o nemulțumire; pentru a-și exprima ciuda, mânia. [Var.: (reg.) năcáz s. n.] – Cf. sl. nakazŭ. Vezi definitia »

BURNAZ, Cîmpia Burnazului sau Burnasului, porțiune în S Cîmpiei Române, între Olt la V, Dunăre la S și linia Argeș-Cîlniștea la N și E, cu aspect de pod (alt. medie: 90 m), cu numeroase crovuri (numite local „padine”). Alcătuită din strate orizontale de argile și nisipuri terțiare peste care stau nisipuri și pietrișuri cuaternare, acoperite de o pătură groasă de loess. Străbătută de cursurile inferioare ale Vedei și Călmățuiului. Cereale. Pomicultură. Viticultură (Greaca). Vezi definitia »

ANTIGÁZ adj. inv. contra gazelor. (< it. antigas) Vezi definitia »