Definita cuvantului turnir
TURNÍR s. n. 1. competiție în evul mediu occidental, în cadrul unei serbări, în cursul căreia cavalerii se întreceau în lupte cu armele. 2. (sport) concurs, competiție cuprinzând mai multe serii de probe sau de manșe. ◊ (fig.) luptă; emulație. (< germ. Turnier)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu turnir
gherghír (-ruri), s. n. – Cameră boltită, beci. Tc. karǵir „construcție de piatră” (Șeineanu, II, 190; Lokotsch 1092). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »
MELAFÍR, melafire, s. n. Rocă magmatică vulcanică de tipul bazaltului. – Din fr. mélaphyre. Vezi definitia »
fir de tasatura de matase Vezi definitia »
POTÍR, potire, s. n. 1. Cupă de metal (prețios) cu gura largă (și cu marginile răsfrânte); p. ext. conținutul acestei cupe. ♦ Spec. Pahar de aur sau de argint, cu picior, în care se păstrează cuminecătura la biserică. 2. P. anal. Parte a unei flori alcătuită din corolă și caliciu. – Din sl. potirĩ. Vezi definitia »
VIR s.n. (Mar.) Corecție care se introduce în calculele tragerilor artileriei navale. [Et. incertă]. Vezi definitia »