ACÁNT s. m. v. acantă. Vezi definitia »

DELIRÁNT, -Ă adj. Care delirează; (ca) de delir. ♦ (Fig.) Exaltat, frenetic. [Cf. fr. délirant]. Vezi definitia »

COMANDÁNT, comandanți, s. m. Persoană care comandă o unitate militară, un vas, o garnizoană etc. ◊ Comandant suprem = a) funcție de comandant al forțelor armate ale unui stat, îndeplinită fie de ministrul forțelor armate, fie de către șeful statului; persoană care îndeplinește această funcție; b) funcție de comandant al forțelor armate ale unui grup de state aliate, mai ales în timp de război; persoană care îndeplinește această funcție. (Înv.) Comandant al pieței = ofițer care supraveghea desfășurarea activității într-o garnizoană. – Din fr. commandant. Vezi definitia »

element al razboiului de tesut, constand din doua bare paralele din lemn si care separa sulul de urzeala de spatiul itelor Vezi definitia »

PEDIMÉNT s. n. câmpie de eroziune, la piciorul munților din deșert și acoperită cu aluviuni. (< fr. pédiment, engl. pediment) Vezi definitia »