RADICIVÓR, -Ă, radicivori, -e, adj. Care mănâncă rădăcini. – Din fr. radicivore. Vezi definitia »

TRANSCRIITÓR, -OÁRE, transcriitori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care transcrie un text literar, o bucată muzicală etc. – Transcrie + suf. -tor. Vezi definitia »

obór (oboáre), s. n. – 1. Țarc de vite, loc îngrădit. – 2. Tîrg de vite. – Mr., megl. ubor. Bg., sb., slov. obor, din sl. obora (Miklosich, Slaw. Elem., 92; Cihac, II, 221; Conev 81), cf. pol. obora „grajd”, ngr. ỏßορός, alb. obor. E dubletul lui obor, s. n. (plumb de plasă) din rus. obora. Vezi definitia »

APUCĂTÓR², -OÁRE, apucători, -oare, adj. Care apucă; (despre oameni) lacom, hrăpăreț. – Din apuca + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »

DISCRIMINATÓR s.n. (Telec.) Demodulator de frecvență. [< fr. discriminateur]. Vezi definitia »