FILIÁȚIE s.f. 1. Înrudire în linie descendentă; descendență. 2. (Fig.) Legătură stabilită între fapte, între lucruri care derivă unul din altul. [Pron. -li-a-ți-e, gen. -iei, var. filiațiune s.f. / cf. fr. filiation, lat. filiatio]. Vezi definitia »

tricozénie, tricozénii, s.f. (reg.) 1. prostie, nebunie. 2. fleac, palavre. Vezi definitia »

CLONÍE s.f. (Rar) Clonus. [< fr. clonie]. Vezi definitia »

ANCHILOCORÍE s. f. obliterare congenitală sau dobândită a pupilei. (< anchilo- + -corie²) Vezi definitia »

stejărăríe, stejărăríi, s.f. (reg.) stejăriș, stejăret (pădure de stejar); stejăriște, stejărie, stejărime. Vezi definitia »