ITINDÉNȚIE s. f. v. intendență. Vezi definitia »

IMUNOLOGÍE s.f. Ramură a biologiei și a medicinii care se ocupă cu studiul imunității. [Gen. -iei. / < fr. immunologie, cf. lat. immunis – imun, gr. logos – știință]. Vezi definitia »

CINEANIMÁȚIE s. f. Cinematografie de animație. [Pr.: -ne-a-] – Cine[matografie] + animație. Vezi definitia »

SÉCȚIE s. f. 1. subunitate organizatorică pe ramuri de activitate în întreprinderi, instituții etc.; (p. ext.) locul acesteia. ◊ compartiment cu destinație specială într-un magazin, muzeu, spital etc.; raion. 2. diviziune admi-nistrativă în cadrul unui oraș. 3. fiecare dintre diviziunile în care se împarte o circumscripție electorală; localul unde se votează. 4. diviziune a unei lucrări, a unei opere literare, științifice, muzicale; (p. ext.) capitol. (< rus. sekțiia, fr. section, lat. sectio) Vezi definitia »

TAHIFEMÍE, tahifemii, s. f. (Med.) Manifestare patologică constând în accelerarea exagerată a ritmului vorbirii. – Din fr. tachyphémie. Vezi definitia »