Definita cuvantului utriculă
UTRÍCULĂ s. f. / utrícul s. m. 1. cavitate mică în țesătura celulară a plantelor; bășicuță plină cu aer care face să plutească pe apă unele plante acvatice. ◊ înveliș al fructului, din concreșterea bracteelor. 2. formație anatomică în formă de sac. ◊ una dintre cele două părți ale vestibulului urechii. (< fr. utricule, lat. utriculus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu utriculă
zicătúră s. f., g.-d. art. zicătúrii; pl. zicătúri Vezi definitia »
PURPURÍNĂ s.f. Materie colorantă roșie-purpurie. [< fr. purpurine]. Vezi definitia »
MOÁCĂ, moace, s.f. 1. Bâtă ciobănească, ciomag. 2. (Iht., Olt.) Zglăvoacă. 3. (Argou) Falcă; p. e x t. Cap, figură. 4. (În forma moache) Femeie proastă, lipsită de vioiciune, înceată la lucru. – Variantă: moache s.f. Vezi definitia »
țuhélbă, țuhélbe, s.f. (reg.) loc prăpăstios; pantă. Vezi definitia »
GABÁRĂ s. f. 1. ambarcație mare de lemn cu vele, folosită în trecut, pentru transportul mărfurilor. 2. navă cu fundul plat, la transportul pietrei de construcții. (< fr. gabare, it. gabarra) Vezi definitia »