ÎNCADRATÚRĂ s. f. 1. (rar) ramă, cadră. 2. (cinem.) operație în selectarea și delimitarea în spațiu a zonei corespunzătoare unei imagini dintr-un film. (< it. inquadratura) Vezi definitia »

RETICÉNȚĂ, reticențe, s. f. Omisiune voită, trecere sub tăcere a unui lucru care trebuie spus; reținere, rezervă într-o anumită chestiune. ♦ Figură retorică prin care vorbitorul, întrerupându-și brusc expunerea, trece la altă idee, lăsând numai să se înțeleagă ceea ce a voit să spună. – Din fr. réticence, lat. reticentia. Vezi definitia »

priváscă s.f. (înv. și reg.) pleașcă; jaf, pradă. Vezi definitia »

femeie cu condicuță expr. (eufem.) prostituată. Vezi definitia »

șmotruială, șmotruieli s. f. muncă de uzură. Vezi definitia »