HIALINÓZĂ s. f. transformare patologică a substanței fundamentale a țesutului conjunctiv într-o masă sticloasă. (< fr. hyalinose) Vezi definitia »

ȘTEÁZĂ, șteze, s. f. (Reg.) 1. Piuă de bătut postav; p. ext. clădire în care se află instalată această piuă. 2. Instalație rudimentară, formată dintr-o împletitură de nuiele, amenajată sub o cădere de apă, în care se dau la piuă scoarțele, pănura și alte țesături. – Et. nec. Vezi definitia »

otăvitúră s.f. (reg.) iarbă crescută după cosit sau păscut. 2. grâu răsărit din semințe scuturate la seceriș. Vezi definitia »

NEFRÍTĂ s.f. Inflamare a rinichilor. [< fr. néphrite, cf. gr. nephros – rinichi]. Vezi definitia »

PENÍNSULĂ, peninsule, s. f. Întindere de pământ care înaintează adânc în mare ca o prelungire a uscatului, rămânând înconjurată din trei părți de apă. – Din lat. peninsula, fr. péninsule. Vezi definitia »