LARINGONECRÓZĂ s. f. necroză a cartilajelor laringelui. (< fr. laryngonecrose) Vezi definitia »

AMBLISTÓMĂ s.f. (Zool.) Animal amfibiu, de culoare cărămizie cu pete mari deschise, care trăiește în America de Nord. [< fr. amblystome]. Vezi definitia »

NOTĂTÍȚĂ, notătițe, si. Gen de păsări din ordinul picioroangelor, din regiunile nordice, care seamănă cu niște rațe mici (Phalaropus); pasăre din acest gen. – Et. nec. Vezi definitia »

ȚINTÁURĂ, țintaure, s. f. Plantă erbacee medicinală cu flori roșii sau albe, cu fructul o capsulă (Centarium umbellatum). [Pr.: -ta-u-. – Var.: centáură s. f.] – Din lat. centaurea, fr. centaurée. Vezi definitia »

CRISTALOGENÉZĂ s.f. 1. Studiul condițiilor de formare a cristalelor (2) [în DN]; cristalogenie. 2. Formarea cristalelor în natură; cristalizare. [Cf. fr. cristallogénie < gr. krystallos – gheață, gennan – a naște]. Vezi definitia »