NEOROMANTÍSM s.n. 1. Curent în literatura modernă universală de la sfârșitul sec. XIX, apărut ca o reacție împotriva naturalismului. 2. Tendință artistică modernă, care se inspiră din romantism. [Cf. fr. néo-romantisme]. Vezi definitia »

BIPOLARÍSM s. n. teorie în relațiile internaționale potrivit căreia două centre de putere polarizează în jurul lor. (< fr. bipolarisme) Vezi definitia »

METAMERÍSM s. n. 1. metamerie (2). 2. (pict.) schimbare a culorii unui obiect (tablou) privit în lumini diferite. (< fr. métamérie) Vezi definitia »

ETNICÍSM s. n. 1. etnicitate. 2. tendință a unor grupări literare românești de la începutul sec. XX de a subordona aspectele etice și estetice celor etnice. (< fr. ethnicisme) Vezi definitia »

DIAMAGNETÍSM s. n. proprietate a unor corpuri de a fi diamagnetice. (< fr. diamagnétisme) Vezi definitia »