DIADÉMĂ s.f. Obiect de podoabă în formă de cunună împodobită cu pietre scumpe, cu care suveranii își încoronau fruntea ca semn al regalității. ♦ Bijuterie pe care o poartă femeile pe frunte la anumite ocazii. [Pron. di-a-, var. diadem s.n. / < lat., gr. diadema, cf. fr. diadème]. Vezi definitia »

CABLOGRÁMĂ, cablograme, s. f. Comunicare transmisă prin cablu submarin. – Fr. câblogramme. Vezi definitia »

STÂNIȘOÁRĂ, stânișoare, s. f. Diminutiv al lui stână. – Stână + suf. -ișoară. Vezi definitia »

STRÂMTOREÁLĂ, strâmtoreli, s. f. (Înv.) Strâmtoare. – Din strâmtori + suf. -eală. Vezi definitia »

CÚRBĂ s.f. 1. Linie care reprezintă grafic o relație între două mărimi variabile. ♦ Cotitură în formă de arc. ◊ (Despre vehicule) A lua curba = a vira. 2. Linie care descrie grafic fazele succesive ale variațiilor unui fenomen. 3. Curbă de nivel = linie care unește punctele de egală altitudine ale pământului. [< fr. courbe]. Vezi definitia »