ANTWERPEN (ANVERS [ãvér]), oraș în N Belgiei, mare port maritim la estuarul fluviului Schelde (86,2 mil. t trafic, 1985); 1,1 mil. loc. (1987, cu suburbiile). Nod de comunicații. Aeroport (Deurne). Șantiere navale. Metalurgia neferoaselor, prelucr. petrolului (rafinăria „Petrofina” – capacitate 14,9 mil.. t anual); ind. textilă (muselinuri, dantele), a automobilelor, prelucr. lemnului, alim., șlefuirea diamantelor. Monumente: catedrală gotică (sec. 14-16), Biserica Saint Paul (sec. 16), primărie (sec. 16), Muzeul Regal de Arte Frumoase (sec. 19). Întemeiat în sec. 7. Începînd cu sec. 13 cunoaște o dezvoltare rapidă, devenind, după decăderea orașului Bruges (sec. 15), cel mai bogat oraș al Țărilor de Jos și centrul financiar al Europei (din 1460 funcționează prima bursă din lume). Distrus de spanioli la sfîrșitul sec. 16, orașul decade; din sec. 19 a cunoscut o nouă epocă de înflorire economică, o dată cu construirea Canalului Albert (1930-1939), devenind pr. centru economic al țării. Vezi definitia »

XEN- elem. v. xeno-. Vezi definitia »

ANOFELOGÉN, -Ă adj. (Despre terenuri, bălți) Care constituie un focar de dezvoltare a țânțarilor anofeli. [< fr. anophélogène]. Vezi definitia »

HOLOCÉN s.n. Ultima epocă (serie) a cuaternarului; aluviu. // adj. Care aparține acestei epoci. [Var. olocen s.n. / < fr. holocéne, cf. gr. holos – întreg, kainos – recent]. Vezi definitia »

NEOGÉN, -Ă, neogeni, -e, s. n., adj. 1. S. n. A doua perioadă a erei neozoice, caracterizată prin existența unor specii de plante și de animale din paleogen, precum și a altora care trăiesc și astăzi. 2. Adj. Care aparține neogenului (1), care se referă la neogen. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néogène. Vezi definitia »