Definita cuvantului vocație
VOCÁȚIE s. f. 1. aptitudine, înclinare specială pentru o anumită artă, știință sau profesiune; predispoziție, chemare. 2. (jur.) ~ succesorală = drept al cuiva de a veni la o succesiune ca rudă sau ca soț supraviețuitor. (< fr. vocation, lat. vocatio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu vocație
VOLNICÍE, volnicii, s. f. (Înv.) 1. Libertate, neatârnare, independență, autonomie. 2. Autorizație; încuviințare; (concr.) act scris prin care se acordă un drept, o autorizație. – Volnic + suf. -ie. Vezi definitia »
ELITRORAGÍE s. f. hemoragie vaginală; colporagie. (< fr. élytrorragie) Vezi definitia »
VIBROTERAPÍE s.f. Seismoterapie. ˙[Gen. -iei. / < fr. vibrothérapie, cf. lat. vibrare – a vibra, gr. therapeia – tratament]. Vezi definitia »
stea albăstrie expr. (iron.) 1. lucrător al Securității. 2. poliția politică comunistă. Vezi definitia »
TITILOMANÍE s.f. (Med.) Mania de a se scărpina. [Gen. -iei. / < fr. titillomanie, cf. lat. titillare – a scărpina, gr. mania – manie]. Vezi definitia »