CRÁINIC, -Ă, crainici, -ce, subst. 1. S. m. (Înv.) Persoană care anunța mulțimii poruncile suveranului sau ale autorităților; vestitor. 2. S. m. și f. Persoană care citește informațiile, comunicările, știrile oficiale etc., anunță programul la o stație de radio, de televiziune sau la o manifestație; spicher. 3. S. m. (Reg.) Hăitaș, gonaci (la vânătoare). – Din ucr. krajnik. Vezi definitia »

șvórnic, șvórnici, s.m. (reg.) persoană care caută ceartă. Vezi definitia »

FAMÉLIC, -Ă adj. chinuit de foame; flămând, înfometat. (< fr. famélique, lat. famelicus) Vezi definitia »

tic², tícuri, s.n. (reg.) 1. putină (de brânză). 2. putinei. 3. oală de lapte, brânză. 4. lădiță, cutie de lemn. Vezi definitia »

FOSFOCÁLCIC, -Ă adj. 1. referitor la fosfor și calciu. 2. metabolism ~ = ansamblul fenomenelor de absorbție, fixare și excreție a fosforului și a calciului în organism. (< fr. phosphocalcique) Vezi definitia »