Definita cuvantului fișic
fișíc (fișícuri), s. n. – 1. (Înv.) Cartuș. – 2. (Înv.) Rachetă, artificii. – 3. Teanc de monede înfășurate în pînză sau hîrtie. – 4. Cornet. – Mr. fuseche, megl. fișec. Tc. fișek (Șeineanu, II, 172; Meyer 111; Lokotsch 601), cf. ngr. φυσέϰι, alb. füšek, bg., sb. fišek. Fișag, s. n. (Trans., sul), din mag. fisek, provine din aceeași sursă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu fișic
SIMPATICOMIMÉTIC, -Ă adj., s. n. simpatomimetic. (< fr. sympathicomimétique) Vezi definitia »
EXTÁTIC, -Ă adj. (Rar) În extaz; încântat, fermecat. ♦ Cauzat de extaz. [< fr. extatique, cf. gr. ekstatikos]. Vezi definitia »
NEOGRAMÁTIC, -Ă adj. Referitor la principiile și la metodele școlii neogramatice. ◊ Școală neogramatică = curent apărut în a doua jumătate a sec. XIX, fundat de lingviștii germani Osthoff și Brugmann, care pune accent pe cercetarea limbilor vii și pe legile fonetice, dar care nu s-a putut ridica la conceperea limbii ca un fenomen social. // s.m. Adept al acestei școli. [După germ. Junggrammatiker, fr. néo-gramairien, it. neogrammatico]. Vezi definitia »
PANTRÓPIC, -Ă adj. (despre specii sau fitocenoze) răspândit în zona tropicală. (< fr. pantropique, engl. pantropic) Vezi definitia »
NEOLÍTIC, -Ă adj., s. n. (din) perioada comunei primitive, între mezolitic și epoca metalelor, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră lustruită și de bronz, prin apariția agriculturii, a creșterii vitelor și a olăriei. (< fr. néolithique) Vezi definitia »