BALALÁICĂ, balalaici, s. f. Instrument muzical cu trei coarde și cu cutie de rezonanță triunghiulară, care emite sunete prin ciupire și prin percuție. – Rus balalajka. Vezi definitia »

PROTIPENDÁDĂ s. f. Marea boierime, care se bucura, în evul mediu, de privilegii speciale; p. ext. elită socială. [Var.: (înv.) protipendá s. f.] – Din ngr. próti pendádha. Vezi definitia »

oarfă, oarfe s. f. 1. prostituată. 2. (la pl.) infatuare. Vezi definitia »

samsaroaícă, samsaroaíce, s.f. (înv.) femeie care mijlocea plasarea slugilor la stăpâni. Vezi definitia »

PARAFIMÓZĂ s.f. (Med.) Complicație a unei fimoze, la care inelul prepuțial strangulează glandul la bază. [Cf. germ. Paraphimose, fr. paraphimosis < gr. para – lângă, phimosis – strâmtare]. Vezi definitia »