LÁNDȘAFT s.n. (Geol.) Porțiune din învelișul geografic care posedă trăsături proprii diferite de cele ale porțiunilor învecinate. [< germ. Landschaft]. Vezi definitia »

LOFT s. n. magazie, atelier transformat în locuință, în studio etc. (< engl. loft) Vezi definitia »

AERLÍFT s.n. Metodă de explorare a sondelor prin erupție artificială, țițeiul fiind împins la suprafață cu ajutorul aerului comprimat. [Var. erlift s.n. / < engl. airlift]. Vezi definitia »

țeft (-turi), s. n. – 1. Sîn, breaslă. – 2. Centru, punct central. – 3. Par în centrul ariei. – Var. țef, țeh. Sb., rus., ceh. „corporație”, din germ. Zeche (Sanzewitsch 211; Scriban), săs. tsêchen (Borcea, 216). Pentru semantism, cf. cele două sensuri ale lui gremio „sîn” și corporație. Cuvînt înv. Vezi definitia »

SCHÍLIFT s. n. instalație pentru transportul schiorilor în vârful unei pârtii. (< engl., fr. skilift, germ. Skilift) Vezi definitia »