VAGONETÁR, vagonetari, s. m. Muncitor care lucrează la încărcarea și la transportul materialului cu vagonete în minele de cărbuni, de sare, pe șantiere etc. – Vagonet + suf. -ar. Vezi definitia »

PRĂȘTIÁR, prăștiari, s. m. (Reg.) Prăștiaș. – Din praștie + suf. -ar. Vezi definitia »

FLUIERÁR, fluierari, s. m. 1. Persoană care cântă din fluier (1); fluieraș (2). 2. (Reg.) Meșter care face fluiere (1). 3. Nume dat mai multor păsări care emit sunete ca ale fluierului (1), dintre care cea mai cunoscută are capul și spatele negru cu pete galbene-aurii, ciocul lung și subțire și picioarele lungi (Charadrius pluvialis). [Pr.: flu-ie-] – Fluier + suf. -ar. Vezi definitia »

CĂPRÁR², căprari, s. m. (Pop.) Caporal. – Probabil din magh. káprár (káplár). Cf. bg. kapral, rus. kaprál. Vezi definitia »

prigonár, prigonári, s.m. (reg.) animal de tracțiune care se înhamă sau se înjugă la mijloc (între o pereche aflată în față și una în spate); mijlocaș, mijlocar. Vezi definitia »