Definita cuvantului gută
gútă (gúte), s. f. – 1. (Banat) Picătură, cantitate mică. – 2. (Trans.) Paralizie. – 3. Boală manifestată prin umflături ale articulațiilor. Lat. gŭtta (Pușcariu 750; REW 3928; DAR). Ultimul uz este neol.; pentru cel de al doilea, cf. sb., cr., slov., mag., rut. gota „paralizie” (Cihac, II, 132); totuși, DAR crede că acest sens s-a putut dezvolta în cadrul limbii rom. – Der. gutos, adj. (care are gută).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu gută
legătură, legături s. f. (intl.) cătușă. Vezi definitia »
GRAVÍDĂ adj., s.f. (Femeie) însărcinată. [< it. gravida, cf. fr. gravide, lat. gravida]. Vezi definitia »
VÁZĂ s.f. Vas de flori. [< fr. vase]. Vezi definitia »
ZINCOGRAVÚRĂ s.f. Zincografie. ♦ Clișeu zincografic; reproducere după un astfel de clișeu. [< fr. zincogravure]. Vezi definitia »
șínă (-ne), s. f. – Linie, cale de fier, cerc, obadă. – Germ. Schiene, prin intermediul pol. szyna (Cihac, II, 388; Borcea 207). Sec. XVII. – Der. șinar, s. m. (cui de fier cu care se fixează șinele); șinui, vb. (a pune cercuri, șine); șineu, s. n. (Trans. de N, băț cu care se strînge o sfoară sau un lanț sau un fier-balot). Vezi definitia »