Definita cuvantului hăcui
hăcuí (-uésc, hăcuít), vb. – A tăia în bucăți, a sfîrteca, a toca. Origine incertă. Pare a fi germ. hacken; trebuie să fi intrat însă în rom. pe o filieră sl., care nu este cunoscută. Sec. XVII, astăzi în Mold. și Bucov.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu hăcui
ALCĂTUÍ2, alcătuiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A cădea la învoială; a se înțelege, a se învoi. – Din magh. alkudni. Vezi definitia »
MĂRȘUÍ, mărșuiesc, vb. IV. Intranz. A mărșălui. – Marș + suf. -ui. Vezi definitia »
RETRIBUÍ vb. tr. a plăti în bani (o muncă prestată); a remunera. (< fr. rétribuer, lat. retribuere) Vezi definitia »
cutruluí, cutruluiésc, vb. IV (reg.) a cotrobăi, a scotoci, a bodicăi, a cutruzui. Vezi definitia »
sprehúi2, -ie, adj. (reg.) nebunatic; ușuratic, dezordonat. Vezi definitia »