Definita cuvantului hărăzi
hărăzí (hărăzésc, hărăzít), vb. – 1. A da, a acorda. – 2. A dedica, a închina. – Mr. hărăsire, hărzire. Ngr. χαρίζω (Murnu 27), în parte prin intermediul sl. charizati. – Der. hărăzeală (var. hărăzitură), s. f. (înv., donație; închisoare); hărăzitor, adj. (care hărăzește). – Cf. har, haram.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu hărăzi
păzí (păzésc, păzít), vb. – 1. A străjui, a observa. – 2. A face de gardă. – 3. A proteja, a apăra. Mr. păzire, megl. păzǫs. Sl. paziti „a urmări atent” (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Miklosich, Lexicon, 551; Tiktin), cf. bg. pazja „a alimenta”, slov. paziti „a avea grijă”. – Der. pază, s. f. (gardă; supraveghere; protecție); păzitor, s. m. (paznic, gardian, strajă); păzitură, s. f. (Trans., aliment, mîncare), pentru semantismul căruia cf. bg.; paznic, s. m. (gardă, strajă). – Din rom. provine bg. pazitor (Miklosich, Bulg., 130; Miklosich, Fremdw., 117). Vezi definitia »
FRANȚUZÍ, franțuzesc, vb. IV. Refl. (Înv. și fam.) A imita servil obiceiurile franceze, a întrebuința în mod nejustificat cuvinte și expresii franceze. ♦ Tranz. A introduce, fără necesitate, în limbă cuvinte și expresii franceze. – Din franțuz. Vezi definitia »
vezi definitia adjectivului Mișto, inseamna acelasi lucru. Vezi definitia »
BESKIZI (pol. BESKIDY, ceh. BEZKYDY), masiv muntos cristalin, în Carpații nord-vestici, la granița dintre Ceho-Slovacia, Polonia și Ucraina, între pasurile Jablonica (la V) și Dukla (la E). Orografic se împart în B. de Est și B. de Vest. Lungime: c. 300 km. Alt. max.: 1.725 m (vf. Babia Góra). Din acest masiv izv. Vistula. Parcuri și rezervații naturale. Vezi definitia »
INTERMÉZZI s. n. pl. v. intermezzo. [DEX '98, Dicționar ortografic, DOOM] Vezi definitia »