ZGÚRĂ, zgúri, s. f. ~ (Fig.) Negură. Din zgura vremii. ◊ Zgură bazică = produs secundar obținut la fabricarea oțelului și folosit ca îngrășământ. Piatră de zgură = piatră de construcție, fabricată dintr-un amestec de nisip, zgură și un liant și întrebuințată la prepararea betoanelor și a plăcilor izolante. ◊ (Fig.) (Cu aluzie la culoarea neagră a reziduului) Soarele spărgea norii de zgură. (din ngr. σκουρά, σκουριά < gr. σκωρία; cf. scoare și scr. skorija, bg. zgorija, zgurija, zgurja, alb. zgürë) [def. DLRLC] Vezi definitia »

pâșpâiálă s.f. (reg.) 1. boală a vitelor și oilor (când se umflă de prea multă iarbă sau trifoi). 2. iarbă care provoacă pâșpâiala. Vezi definitia »

CÁPERĂ, capere, s. f. Boboc al caperului, folosit drept condiment. – Din caper. Vezi definitia »

GRANULOPLÁSMĂ s. f. zonă internă a citoplasmei în care sunt înglobați nucleul și ceilalți constituenți celulari. (< fr. granuloplasme) Vezi definitia »

BALSAMÍNĂ s.f. Plantă ornamentală, originară din India, cu flori albe-roșietice sau pestrițe, așezate la subsuoara frunzelor. [< fr. balsamine]. Vezi definitia »