Definita cuvantului iedec
iedéc (iedécuri), s. n. – 1. Cal de dar. – 2. Bunuri casnice, obiecte, mobile. – 3. Odgon. Tc. yedek (DAR). – Der. iedecciu, s. m. (înv., rîndaș la cai), din tc. yedekci; iedecliu, s. m. (înv., servitor la curte), din tc. gedekil (Löbel 249; DAR), poate prin confuzie cu tc. yedekli „cu rezerve”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu iedec
BEC2, beci, s. m. (Sport, rar) Fundaș la jocul de fotbal. – Din engl. back. Vezi definitia »
BREC interj. Comandă dată luptătorilor la box sau la catch să se despartă, să înceteze lupta corp la corp. // s.n. 1. Fantezie muzicală sau ritmică în jaz, situată în genere la finele unei faze, când se întrerupe acompaniamentul ritmic și cântă numai solistul; (p. ext.) însăși această întrerupere. 2. (Tenis) Săritură a mingii după lovitura de deschidere, punct înscris împotriva serviciului adversarului. ♦ (Box) Desfacere din clinci; despărțire a adversarilor dictată de arbitru. [Scris și break. / < engl. break]. Vezi definitia »
CULBÉC, culbeci, s. m. (Reg.) Melc. [Var.: cubélc s. m.] – Et. nec. Vezi definitia »
STURLUIBÁTEC, -Ă adj. v. sturlubatic. Vezi definitia »
țvec, țvécuri, s.n. (reg.) cui (în cizmărie). Vezi definitia »