ARCÁN¹, arcane, s. n. 1. Laț pentru prinderea sau priponirea animalelor, în special a vitelor. ◊ Expr. A prinde cu arcanul = (în trecut) a prinde (cu ajutorul arcanului) și a lua cu forța în armată; a arcăni; p. gener. a aduce, a lua cu forța. 2. (Art.) Dans popular românesc, asemănător cu sârba; melodie după care se execută acest dans. – Din tăt., ucr. arkan. Vezi definitia »

ALOFÁN s.n. (Geol.) Argilă coloidală care mărește plasticitatea maselor ceramice. [< fr. alophan]. Vezi definitia »

CURTEÁN, -Ă, curteni, -e, s. m. și f. Persoană care îndeplinea o anumită slujbă la curtea unui monarh sau care făcea parte din suita unui suveran. ♦ (Înv.; la m.) Oștean care depindea de o curte domnească, prestând unele slujbe și bucurându-se de anumite privilegii. – Curte + suf. -ean. Vezi definitia »

LARINGIÁN, -Ă adj. al laringelui. (< fr. laringien) Vezi definitia »

caplán¹, capláni, s.m. (înv.) soldat turc care purta turban din piele de tigru (din miliția turcească). Vezi definitia »