Definita cuvantului indicțion
indicțión (-oáne), s. n. – 1. Convocare (bisericească). – 2. Perioadă de 15 ani. Gr. ίνδιϰτιών. Sec. XVII.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu indicțion
HELIÓN s. m. nucleu al atomului de heliu. (< fr. hélion) Vezi definitia »
AMFITRIÓN, -OÁNĂ, amfitrioni, -oane, s. m. și f. Stăpânul unei case în raport cu oaspeții săi; gazdă. [Pr.: -tri-on] – Fr. amphitryon (< gr.). Vezi definitia »
SCHELETÓN s.n. Sanie specială în care se stă cu fața în jos și se conduce cu vârful bocancilor. ♦ Probă sportivă practicată cu o astfel de sanie. [Scris și skeleton. / < engl., fr. skeleton]. Vezi definitia »
TRITÓN3, tritoni, s. m. (Fiz.) Nucleu al atomului de tritiu, alcătuit dintr-un proton și doi neutroni. – Din fr. triton. Vezi definitia »
EPIGÓN s.m. 1. Denumire dată fiilor celor șapte comandanți care au pierit la asediul Tebei. ♦ Diadoh. 2. (Adesea ironic) Descendent, urmaș (inferior predecesorilor); scriitor minor din faza de declin a unei școli literare. [< fr. épigone, it. epigono, cf. gr. epigonos – descendent]. Vezi definitia »