protoasícrit s.m. (înv.) persoană care ocupa cel mai înalt grad într-o ierarhie. Vezi definitia »

GURLUÍT s. n. Faptul de a gurlui; sunete caracteristice scoase de unele păsări, mai ales de porumbei și de turturele. – V. gurlui. Vezi definitia »

BRUÍT s. n. (cib.) acțiune parazită care se suprapune pe semnale, alternând sau diminuând cantitatea de informație transmisă. (< fr. bruit) Vezi definitia »

TERFELOGÍT, -Ă, terfelogiți, -te, adj. (Despre dosare, registre, hârtii) Vechi, zdrențuit, murdar. – Terfelog + suf. -it. Vezi definitia »

ÎNVĂLURÍT, -Ă adj. v. învălurat. Vezi definitia »