MIT, mituri, s. n. (Adesea fig.) Povestire fabuloasă care cuprinde credințele popoarelor (antice) despre originea universului și a fenomenelor naturii, despre zei și eroi legendari etc.; p. gener. poveste, legendă, basm. ◊ Loc. adj. De mit = fantastic, fabulos, mitic. – Din ngr. mithos, fr. mythe. Vezi definitia »

PLATINÍT s. n. aliaj de oțel și nichel, la fabricarea electrozilor unor lămpi electrice, la unele piese de radio etc. (< fr. platinite) Vezi definitia »

MIELOCÍT s. n. celulă din măduva osoasă, care provine din mieloblast. (< fr. myélocyte) Vezi definitia »

DERMATOFÍT s.n. (Bot.) Ciupercă ce parazitează pielea și anexele ei. [< fr. dermatophyte, cf. gr. derma – piele, phyton – plantă]. Vezi definitia »

BĂLOȘÍT, -Ă, băloșiți, -te, adj. (Despre vin, zeamă de varză etc.) Care a devenit bălos. – V. băloși. Vezi definitia »