Definita cuvantului nomenclator
NOMENCLATÓR, nomenclatoare, s. n. Listă, broșură, carte care cuprinde nomenclatura (1) dintr-un anumit domeniu al științei, al tehnicii etc., sau enumerarea sortimentelor produselor sau a grupurilor de produse, clasificate după un anumit criteriu. – Din fr. nomenclateur, lat. nomenclator.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu nomenclator
MLĂDIITÓR, -OÁRE, mlădiitori, -oare, adj. (Înv.) Mlădios. [Var.: înmlădiitór, -oáre, mlădietór, -oáre adj.] – Din mlădia + suf. -(i)tor. Vezi definitia »
CALCINATÓR2, -OÁRE, calcinatori, -oare, s. m. și f. Muncitor care lucrează la calcinarea minereurilor. – Din calcina + suf. -tor. Vezi definitia »
RADIOEMIȚĂTÓR, radioemițătoare, s. n. Instalație cu ajutorul căreia se produc unde electromagnetice folosite la radiocomunicații; emițător radio1. [Pr.: -di-o-] – Radio1- + emițător (după fr. radio-émetteur). Vezi definitia »
pitulătór, pitulătoáre, adj. (înv.) care (se) pitulează, care (se) ascunde. Vezi definitia »
SUBJUGĂTÓR, -OÁRE, subjugători, -oare, adj. (Rar) Care subjugă; fig. care cucerește prin însușiri deosebite, care farmecă. – Subjuga + suf. -ător. Vezi definitia »