ADUNĂTÓR, -OÁRE, adunători, -oare, adj., s. m. și f. (Rar) (Persoană) care adună; econom. – Din aduna + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »

INVOCATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care face o invocație, care invocă. [Cf. fr. invocateur]. Vezi definitia »

timbru de ajutor expr. (friz., înv.) bacșiș. Vezi definitia »

corespunzator Vezi definitia »

STRĂBĂTĂTÓR, -OÁRE, străbătători, -oare, adj. 1. Care străbate sau care pătrunde prin ceva. ♦ Fig. Care învinge cu ușurință piedicile; răzbătător. 2. Care cutreieră, care parcurge un loc, o suprafață. – Străbate + suf. -ător. Vezi definitia »