magopéț (magopéți), s. m. – Țăran, mojic, bădăran. – Var. magopăț. V. sb. magjupicĭ „bucătar, sclav țigan”, cf. sb. magupac „bucătar” (Cihac, II, 131; Tiktin). – Der. magopață, s. f. (femeie stricată). Vezi definitia »

PÂRȚ, pârțuri, interj., s. n. 1. Interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de gazele eliminate din organism prin orificiul anal. 2. S. n. Gaze care se elimină cu zgomot prin orificiul anal. – Onomatopee. Vezi definitia »

șaiț s.n. (reg.) tobă (din piele de porc). Vezi definitia »

DESPRÉȚ s. n. v. dispreț. Vezi definitia »

VÂNTULÉȚ, vântulețe, s. n. Diminutiv al lui vânt; vânticel, vântișor, vânturel, vântușor. – Vânt + suf. -uleț. Vezi definitia »