Definita cuvantului nepurtător
NEPURTĂTÓR adj. v. COPILI. A tăia lăstarii secundari, nepurtători de rod; a curăța de copili2. [DEX '98]

Sursa: Neoficial
Cuvinte ce rimeaza cu nepurtător
POSTFAȚATÓR, -OÁRE s. m. f. autor al unei postfețe. (< postfață + -tor) Vezi definitia »
ECTOSPÓR s. m. (bot.) spor format în bazidie. (< fr. ectospore) Vezi definitia »
BASCULATÓR, basculatoare, s. n. Dispozitiv care servește la răsturnarea unui vas sau a unui vagonet, cu scopul de a-l goli de conținut; culbutor. – Bascula + suf. -tor (după fr. basculeur). Vezi definitia »
DRAGÓR, (1) dragori, s. m., (2) dragoare, s. n. 1. S. m. Muncitor care manevrează comenzile unei drage (1). 2. S. n. Navă de luptă special amenajată pentru îndepărtarea minelor marine. – Din fr. dragueur. Vezi definitia »
DADOFÓR, dadofori, s. m. Purtător de faclă în trecut. – Din ngr. dadophóros. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z