SURDOMÚT, -Ă adj., s.m. și f. (Om) care este lipsit de auz și de grai. [< surdo- + mut, după fr. sourd-muet]. Vezi definitia »

COREÚT, coreuți, s. m. Corist în corul antic. – Din fr. choreute. Vezi definitia »

HAMÚT, hamuturi, s. n. (Înv.) Gâtar (la ham). – Din bg. hamut, rus. homut. Vezi definitia »

sărut mănușițele Vezi definitia »

TRECÚT¹ s. n. 1. Timpul care s-a scurs (până în prezent); întâmplările, faptele, starea de lucruri din acest timp. ◊ Loc. adj. și adv. Din trecut = de altădată, de odinioară, de demult. ◊ Loc. adv. În trecut = altădată, odinioară. ◊ Expr. A o rupe cu trecutul = a pune capăt unei situații sau unei stări de lucruri de care cineva se mai simte încă legat, a nu mai vrea să știe de ceea ce a fost. 2. Denumire dată grupului de timpuri (sau fiecăruia dintre timpurile) verbale care exprimă o acțiune săvârșită înainte de momentul vorbirii sau înainte de un moment de referință. – V. trece. Vezi definitia »