pronumíre, pronumíri, s.f. (înv.) supranume. Vezi definitia »

FIGURÁRE s.f. Aranjare a materialelor de construcție granulare sub formă de corpuri geometrice regulate pentru a li se măsura volumul. [< figura]. Vezi definitia »

ESTIMÁRE s.f. Acțiunea de a estima și rezultatul ei; prețuire, estimație. [< estima]. Vezi definitia »

AUTOCUNOÁȘTERE s.f. Faptul de a se autocunoaște. ♦ Metodă de cunoaștere a propriei persoane, prin introspecție. [< autocunoaște]. Vezi definitia »

REMUNERÁRE s.f. Acțiunea de a remunera și rezultatul ei; retribuire; plată, remunerație. [< remunera]. Vezi definitia »