Definita cuvantului leică
léică (léici), s. f. – Pîlnie. – Megl. leică. Sl. (bg., rus.) lejka (Miklosich, Slaw. Elem., 28; Cihac, II, 169; Conev 63; Iordan, Dift., 102), din sl. lijati, lĕją „a vărsa”, cf. leit.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu leică
HEMOPOIÉZĂ s. f. (Med.) Proces de formare și de maturizare a celulelor sangvine; hematopoieză. [Pr.: -po-ie-] – Din fr. hémopoïèse. Vezi definitia »
penicioáră, penicioáre, s.f. (reg.) podoabă pentru pălărie; floare pentru pălărie. Vezi definitia »
FOTOCELÚLĂ s.f. Celulă fotoelectrică. [< fr. photocellule]. Vezi definitia »
ZĂHÁTĂ, zăháte, s. f. (Mold.) Gard, îngrăditură din bețe împletite cu nuiele și paie. (din ucr. zahata, zagata) Vezi definitia »
ȘABÓTĂ s.f. Piesă metalică care susține nicovala la un ciocan mecanic de forjat. [Cf. germ. Schabotte]. Vezi definitia »