Definita cuvantului leurdă
léurdă s. f. – Varietate de usturoi sălbatic (Allium ursinum). Origine necunoscută. S-a încercat explicarea acestui cuvînt prin intermediul alb. hudërë „usturoi” (Cihac, II, 718; Philippide, II, 719; Rosetti, II, 118); dar această ipoteză pare insuficientă. După Diculescu, Elementele, 434, dintr-un gr. *λεβυρήδης cu suf. -ida; după Scriban, în legătură cu lat. luridus. Der. par să arate că sensul primar nu este cel de „usturoi”, ci cel de „pădure mlăștinoasă”, cum sînt cele în care crește în mod spontan această plantă; din această cauză e posibil să ne gîndim la o origine expresivă: leurdă ar putea fi o var. a lui leopă, leoarbă, leoarcă, cu sensul de „loc unde bolborosește”. – Der. leurdeasă, s. f. (pădure); leurdar, s. m. (tîlhar). – Din rom. provine rut. levurda.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu leurdă
PODÁGRĂ s.f. Gută a picioarelor. [< fr. podagre, cf. gr. pous – picior, agra – acces]. Vezi definitia »
INCLEMÉNȚĂ s. f. neîndurare; duritate, asprime. (< fr. inclémence) Vezi definitia »
CRENGULÍȚĂ, crengulițe, s. f. (Pop.) Crenguță. – Creangă + suf. -uliță. Vezi definitia »
SUBFILIÁLĂ s.f. Secție a unei întreprinderi sau instituții mai mică decât filiala. [Pron. -li-a-. / < sub- + filială]. Vezi definitia »
a avea sarsanaua căptușită expr. (int. – d. victima potențială a unui hoț)) a avea economii Vezi definitia »