CRICOIDECTOMÍE s. f. ablațiune a unei porțiuni din cartilajul cricoid. (< fr. cricoïdectomie) Vezi definitia »

IRIZÁȚIE s.f. Irizare. ♦ Ansamblu de culori și de nuanțe variabile pe care le reflectă unele cristale prin interferență; descompunerea luminii albe prin difracție, dispersie sau interferență. [Gen. iei, var. irizațiune s.f. / < fr. irisation]. Vezi definitia »

ASTOMÍE s.f. (Med.) Absență congenitală a orificiului bucal. [Gen. -iei. / < fr. astomie, cf. gr. a – fără, stoma – gură]. Vezi definitia »

úie, úie, s.f. (reg.) specie de uliu; șorecar. Vezi definitia »

UROBILINURÍE s. f. prezența urobilinei în urină. (< fr. urobilinurie) Vezi definitia »