Definita cuvantului lipsi
lipsí (lipsésc, lipsít), vb. – 1. A nu fi, a nu se găsi. – 2. A suprima, a scoate. – 3. A absenta. – 4. A separa, a despărți. – 5. (Înv.) A se lăsa de. – 6. (Refl.) A părăsi, a renunța la, a se priva de. – Mr. lipsesc, lipsire. Gr. λείπω, aoristul ἔλειψα (Murnu 31; Meyer 247; Sandfeld 19), poate în parte prin intermediul sl. lipsati (cf. Miklosich, Etym. Wb., 170; Berneker 723) care este din sec. XIV (Mazon, Mélanges Vendryès, 266); cf. alb. lipsem, bg. lipsuvam. Sec. XVII. Der. lipsă, s. f. (carență; absență; necesitate), postverbal (după Roesler 571, din gr. λεĩψις); e dubletul lui lipsis, s. f. (lipsă, carență), sec. XVIII, înv., direct din ngr. λεĩψις (Gáldi 207); lipsit, adj. (nerod, prost); lipsință, s. f. (înv., lipsă); nelipsit, adj. (care se află pretutindeni). Miklosich, Bulg., 126 crede că bg. lipsuvam provine din rom., ceea ce nu e sigur.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu lipsi
HĂRĂCSÍ, hărăcsesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A lua sânge. – Ngr. haraxo (aor. harixa). Vezi definitia »
proerisí, proerisésc, vb. IV refl. (înv.) a se milostivi, a se îndura; a-și manifesta bunăvoința, generozitatea. Vezi definitia »
ciordosí, ciordosésc, vb. IV (reg.) a întina, a murdări. Vezi definitia »
paradosí (paradosésc, paradosít), vb. – 1. A preda, a învăța pe cineva. – 2. A învăța. – Mr. părădusire. Ngr. παραδίδω, aorist παράδωσα (Gáldi 218). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »
prinosí, prinosésc, vb. IV (înv.) a aduce prinos, dar, jertfă, ofrandă, drept mulțumire (pentru realizarea unui scop) unui sfânt, lui Cristos sau lui Dumnezeu. Vezi definitia »