AUSPÍCIU s.n. 1. (La romani) Prevestire făcută după zborul sau după cântecul păsărilor. V. augur. ♦ Preot care lua auspiciile. 2. (Rar) Protecție. ◊ Sub auspiciile cuiva = sub egida, sub protecția cuiva. [Pron. a-us-pi-ciu, pl. -ii. / < lat. auspicium < avis – pasăre, specere – a examina]. Vezi definitia »

BATÍU s.n. 1. Construcție de metal care formează legătura dintre un motor, o mașină etc. și fundație. 2. Cadru pe care se montează mecanismele mașinilor-unelte. [Pron. -tiu, pl. -uri. / < fr. bâti]. Vezi definitia »

SINILÍU, -ÍE, sinilii, adj. (Pop.) De culoarea sinelii; albăstrui. [Var.: (rar) sinelíu, -íe adj.] – Sineală + suf. -iu. Vezi definitia »

COMPROMISÓRIU, -IE adj. Care este în legătură cu un compromis. ◊ Judecată compromisorie = judecată pronunțată de arbitri; clauză compromisorie = clauză a unui contract prin care se stipulează că dificultățile care ar putea surveni din executarea lui urmează să fie rezolvate de arbitri. [Pron. -riu. / cf. fr. compromissoire]. Vezi definitia »

PRÓPRIU, -IE, proprii, adj. 1. Care aparține în mod exclusiv cuiva; personal. ◊ Nume (sau substantiv) propriu = nume care se dă unui lucru sau unei ființe spre a le deosebi de alte lucruri sau ființe din aceeași categorie și care se scrie cu inițială mare. 2. Caracteristic, specific. 3. Care este bun pentru...; indicat, potrivit, adecvat. 4. (Despre cuvinte, despre termeni) Care redă exact ideea ce trebuie exprimată. ◊ Expr. Propriu-zis = de fapt, la drept vorbind. ♦ (Despre sensuri) De bază, prim. – Din lat. proprius, fr. propre. Vezi definitia »