Definita cuvantului liur
liúr s. n. – Poșircă, must. – Var. liură, liurcă. Origine îndoielnică. După Cihac, II, 174 și Scriban, din rut. ljura (după Gáldi, Dict., 142, din mag. lőre), ceea ce pare posibil, fiind cuvînt uzual numai în N. țării. Fără îndoială, coincide cu leaorcă, care este în mod evident expresiv, cum pot fi și cuvintele indicate ca izvoare.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu liur
arțibúr (-ri), s. m. – 1. În slujba bisericească armenească, săptămîna care precede postul Paștelui. 2. Poreclă a armenilor. – Mr. arțivurțe. Armen. artsibur „precursor”, cf. ngr. ἀρτζιβούτζι, ἀρτζιβούριον. Sec. XVII. Vezi definitia »
SÚSUR, susure, s. n. Zgomot continuu, monoton, lin, ușor și plăcut produs de curgerea unei ape, de frunzele mișcate de vânt etc.; murmur, susurare. – Din susura (derivat regresiv). Vezi definitia »
a-l mânca în cur / în fund expr. (vulg.) 1. a fi indisciplinat. 2. a avea o stare de neastâmpăr, a fi agitat. 3. a fi imprudent, expunându-se unor riscuri inutile (de a fi mustrat, molestat, bătut etc.). Vezi definitia »
VELÚR s. n. 1. catifea. ◊ țesătură de lână cu aspect de catifea. 2. piele groasă catifelată, din care se confecționează fețe de pantofi, poșete etc. (< fr. velours) Vezi definitia »
DELEÁTUR s.n. Semn de corectură prin care se arată că trebuie să se suprime o literă, un cuvânt etc. [Pron. -le-a-. / < fr., lat. deleatur]. Vezi definitia »